Lipsa vaccinurilor gripale din farmacii întârzie vaccinarea și riscă să oblige pacienții să revină la medic pentru reînnoirea prescripțiilor care expiră în curând.

23 octombrie 2026 – Asociația Farmaciilor Independente Ethica (AFIE), ai cărei membri sunt farmacii deținute și administrate de farmaciști, atrage atenția asupra dificultăților generate de lipsa vaccinurilor gripale din farmacii. Pacienții riscă să își amâne vaccinarea și să fie nevoiți să reia demersurile la medicul de familie, în condițiile în care prescripțiile electronice emise la începutul lunii octombrie se apropie de expirare, iar aprovizionarea rămâne incertă.

Deși farmaciile comunitare independente au transmis precomenzi pentru necesarul de vaccinuri gripale, acestea au fost onorate doar parțial. Ulterior, farmaciile au continuat să actualizeze comenzile în funcție de solicitările pacienților, însă comenzile noi nu au fost onorate până în prezent. Potrivit informațiilor primite de la distribuitori și producători, aprovizionarea se face în tranșe succesive, iar prima tranșă ajunsă în farmacii a fost mult sub necesarul raportat.

În aceste condiții, pacienții se confruntă cu întârzieri în accesul la vaccinare, drumuri suplimentare între cabinetul medicului de familie și farmacie și incertitudinea că vor găsi vaccinul prescris. Situația este cu atât mai dificilă pentru persoanele vârstnice și pentru cele cu mobilitate redusă sau boli cronice.

Prescripțiile electronice pentru vaccinul gripal sunt valabile maximum 30 de zile. Prin urmare, cele emise la începutul lunii octombrie urmează să expire în perioada următoare, ceea ce poate obliga pacienții să revină la medic pentru o nouă prescripție, fără garanția că vaccinul va fi disponibil între timp.

„Farmaciștii sunt puși zilnic în situația de a le explica pacienților de ce nu pot găsi vaccinul de care au nevoie, deși au făcut demersurile necesare pentru a se imuniza. Farmaciile încearcă să răspundă cererii și să își refacă stocurile, însă nu pot compensa lipsa produselor de pe piață. Ne preocupă nu doar întârzierile, ci și riscul ca pacienții să se descurajeze și să amâne vaccinarea. Avem nevoie de soluții rapide, astfel încât oamenii să poată beneficia de protecția oferită de vaccinare la timp”, a declarat farm. Anda Maria Vija, președinte al AFIE.

Un alt aspect important de menționat este faptul că vaccinurile sunt prescrise pe denumirea lor comercială. Astfel, chiar și atunci când este disponibil în farmacie un vaccin gripal cu altă denumire comercială, acesta nu poate fi eliberat în locul celui prescris.

Soluții urgente pentru pacienți

AFIE solicită autorităților competente să analizeze și să implementeze rapid două măsuri:

• Prelungirea valabilității prescripțiilor electronice pentru vaccinurile gripale emise la începutul lunii octombrie, astfel încât pacienții să nu fie obligați să reia demersurile medicale doar din cauza întârzierilor de aprovizionare.
• Crearea unui mecanism care să permită înlocuirea în farmacie a vaccinului prescris cu un alt vaccin gripal disponibil, astfel încât pacienții să nu fie nevoiți să revină la medic.

„Pacienții care au cea mai mare nevoie de vaccinare sunt adesea vârstnici sau persoane pentru care deplasările repetate sunt dificile. Nu este rezonabil ca aceștia să fie trimiși din nou la medic și apoi înapoi la farmacie din cauza unor probleme de aprovizionare pe care nu le pot controla. În farmaciile autorizate, vaccinarea poate fi realizată de farmaciștii vaccinatori, cu pregătire acreditată. Cerem soluții care să reducă aceste obstacole și să faciliteze accesul la vaccinare”, a adăugat farm. Anda Maria Vija.

Pentru următoarele campanii, este nevoie de o strategie de aprovizionare

AFIE consideră că actuala situație arată necesitatea unei coordonări mai bune între autorități, producători și distribuitori, încă din etapa de pregătire a campaniei de vaccinare. Pentru a reduce riscul unor noi întârzieri, asociația solicită:

• Estimarea realistă a necesarului național, pe baza cererii și a obiectivelor de vaccinare, și corelarea acesteia cu planurile de producție și livrare;
• Dialog din timp cu producătorii și distribuitorii, pentru identificarea riscurilor de aprovizionare și a posibilităților de prioritizare a livrărilor către România;
• Un plan de rezervă pentru întârzieri în producție sau distribuție, cu măsuri și responsabilități clare, comunicat din timp farmaciilor și medicilor;
• Analizarea posibilităților de relansare a producției locale de vaccinuri, inclusiv prin evaluarea infrastructurii existente și a pașilor necesari pentru autorizare, investiții și reluarea fabricației, în condițiile standardelor de calitate și siguranță aplicabile.

AFIE subliniază că o campanie de vaccinare nu poate depinde exclusiv de disponibilitatea vaccinurilor în momentul în care pacienții ajung la medic sau la farmacie. Este nevoie de planificare, coordonare și transparență privind cantitățile estimate, termenele de livrare și eventualele întârzieri, astfel încât problemele să poată fi anticipate și gestionate înainte de a afecta accesul pacienților la imunizare.

Potrivit informațiilor transmise de producătorii de vaccinuri gripale, întârzierile din acest sezon au fost influențate de actualizarea celor trei tulpini virale din compoziția vaccinului, identificarea mai târzie a tulpinii candidate B/Tokyo și transmiterea ulterioară a tulpinii de referință către producători, precum și de disponibilitatea întârziată a reactivilor necesari procesului de producție.

AFIE solicită ca lecțiile acestui sezon să se traducă în măsuri concrete, atât pentru limitarea dificultăților cu care se confruntă pacienții în prezent, cât și pentru pregătirea unor campanii viitoare în care aprovizionarea să fie mai bine coordonată, iar accesul la vaccinare să nu fie întârziat de probleme care puteau fi anticipate.

Pentru cei mai mulți dintre noi, farmacia este locul în care mergem atunci când avem o rețetă, o răceală sau nevoie de un sfat rapid. În realitate, farmacia comunitară înseamnă mult mai mult decât eliberarea medicamentelor. Ea reprezintă unul dintre cele mai accesibile servicii de sănătate și, de multe ori, primul punct de contact al pacientului cu sistemul medical.

Farmacistul – un profesionist al sănătății

Farmacistul este specialistul care se asigură că medicamentele sunt utilizate în siguranță și eficient. Rolul său nu se limitează la eliberarea tratamentului prescris de medic. El oferă informații despre modul corect de administrare a medicamentelor, explică posibilele reacții adverse și interacțiunile medicamentoase, răspunde întrebărilor pacienților și contribuie la prevenirea utilizării incorecte a tratamentelor.

În multe situații, o discuție de câteva minute cu farmacistul poate preveni erori de administrare, poate crește eficiența tratamentului și poate evita complicații care ar necesita ulterior îngrijiri medicale.

De ce este importantă existența unei farmacii în fiecare comunitate?

Accesul la medicamente nu înseamnă doar existența acestora pe piață, ci și posibilitatea reală a oamenilor de a ajunge la o farmacie într-un timp rezonabil, indiferent dacă locuiesc într-un oraș mare sau într-o comună izolată.

În numeroase localități mici, farmacia reprezintă singurul serviciu sanitar disponibil permanent. Pentru persoanele vârstnice, pacienții cu boli cronice sau familiile cu copii mici, existența unei farmacii în apropiere poate face diferența între continuarea tratamentului și întreruperea acestuia.

De aceea, organizarea rețelei de farmacii nu este doar o problemă economică, ci și una de sănătate publică.

Echilibrul dintre concurență și interesul pacientului

În majoritatea statelor europene există reguli privind înființarea farmaciilor. Acestea urmăresc să asigure o distribuție echilibrată a serviciilor farmaceutice și să evite concentrarea tuturor farmaciilor în zonele cele mai profitabile.

Dacă farmaciile s-ar deschide exclusiv după criterii comerciale, multe localități mici sau zone rurale ar rămâne fără acces la servicii farmaceutice. În schimb, centrele comerciale și cartierele cu densitate mare a populației ar concentra un număr foarte mare de farmacii[1] .

Scopul acestor reglementări este de a proteja interesul pacientului și de a garanta accesul echitabil la medicamente pentru întreaga populație.

Farmaciile independente – aproape de oameni

Farmaciile independente au un rol important în menținerea accesului la servicii farmaceutice, în special în comunitățile mici și mijlocii. Acestea sunt adesea profund integrate în viața comunității și dezvoltă relații de încredere cu pacienții.

Farmacistul cunoaște istoricul terapeutic al multor pacienți, oferă consiliere personalizată și urmărește continuitatea tratamentului, contribuind astfel la creșterea calității îngrijirii.

În multe cazuri, farmacia independentă este mai mult decât o afacere locală[2]  – este un serviciu esențial pentru comunitate.

Viitorul serviciilor farmaceutice

În întreaga Europă, rolul farmacistului este în continuă extindere. Tot mai multe sisteme de sănătate implică farmaciile comunitare în activități precum monitorizarea pacienților cu boli cronice, campaniile de vaccinare, programele de prevenție și educația pentru sănătate.

Și în România există oportunitatea dezvoltării unor servicii farmaceutice moderne, centrate pe nevoile pacientului și pe colaborarea dintre farmacist, medic și ceilalți profesioniști din domeniul sănătății.

Investiția în farmaciile comunitare și în profesia de farmacist reprezintă o investiție în sănătatea comunităților. O rețea farmaceutică bine organizată, accesibilă și orientată către pacient contribuie nu doar la utilizarea corectă a medicamentelor, ci și la creșterea calității vieții și la consolidarea unui sistem de sănătate mai eficient și mai echitabil.

O perspectivă asupra modelului românesc și european

În numeroase țări europene, organizarea formei de proprietate a farmaciilor comunitare este considerată o componentă esențială pentru protejarea independenței profesionale a farmacistului și pentru garantarea faptului că prioritatea principală este interesul pacientului. Printre aceste state se numără și Spania, unde legislația stabilește că proprietarul unei farmacii comunitare trebuie să fie farmacist.

Acest model pornește de la un principiu simplu: farmacia comunitară este, înainte de toate, o unitate de interes public, iar deciziile privind activitatea sa trebuie să fie influențate în primul rând de criterii profesionale și de sănătate publică și nu de interese comerciale.

Care este situația în România?

În România, organizarea și funcționarea farmaciilor comunitare sunt reglementate prin Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legislația românească stabilește că      asistența farmaceutică a populației se asigură prin unități farmaceutice, iar activitatea profesională este coordonată de un farmacist-șef, responsabil de respectarea normelor profesionale și de calitatea serviciilor farmaceutice oferite pacienților.

În prezent, cadrul legislativ din România permite ca farmaciile comunitare să fie deținute de persoane juridice care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, fără ca proprietarul sau acționarii să fie în mod obligatoriu farmaciști.

De ce este importantă independența profesională?

Indiferent de forma de proprietate, independența profesională a farmacistului reprezintă una dintre valorile fundamentale ale profesiei. Farmacistul trebuie să poată lua decizii bazate exclusiv pe interesul pacientului, pe dovezile științifice și pe normele de bună practică farmaceutică.

În multe state europene, modelul în care farmacia aparține farmacistului este considerat un mecanism suplimentar de protecție a acestei independențe, reducând riscul ca deciziile profesionale să fie influențate de interese exclusiv comerciale.

Ce ne arată experiența europeană?

Modelul spaniol demonstrează că o farmacie comunitară poate deveni un veritabil centru de sănătate în comunitate atunci când farmacistul își asumă atât responsabilitatea profesională, cât și pe cea managerială.

Acest model pune accent pe:

●       autonomia profesională a farmacistului;

●       relația de proximitate cu pacientul;

●       continuitatea serviciilor farmaceutice;

●       implicarea în prevenție și educație pentru sănătate;

●       utilizarea sigură și responsabilă a medicamentelor.

Rezultatul este o farmacie orientată către pacient și integrată în sistemul de sănătate, nu doar un punct de distribuție a medicamentelor.

O dezbatere legitimă pentru viitor

În contextul transformării serviciilor farmaceutice și al extinderii rolului farmacistului în prevenție, screening și monitorizarea terapiei, întrebarea dacă proprietatea farmaciei influențează independența profesională rămâne una legitimă și merită analizată prin prisma interesului public.

Indiferent de modelul adoptat, obiectivul comun trebuie să rămână același: o farmacie comunitară în care deciziile profesionale sunt luate în interesul pacientului, iar farmacistul își poate exercita profesia cu independență, responsabilitate și respect pentru standardele etice și de calitate.

Într-un sistem de sănătate modern, farmacia comunitară nu este doar locul în care se eliberează medicamente, ci un punct de acces la servicii farmaceutice, educație pentru sănătate și consiliere profesionistă. Consolidarea rolului farmacistului reprezintă, în ultimă instanță, o investiție în sănătatea pacienților și în reziliența sistemului de sănătate.

Accesul la o farmacie este una dintre componentele esențiale ale sistemului de sănătate. Pentru mulți pacienți, farmacia reprezintă primul punct de contact cu un profesionist din domeniul sănătății.

De aceea, modul în care este organizată rețeaua farmaceutică influențează direct calitatea și accesibilitatea serviciilor.

De ce apar dezechilibre?

În lipsa unor mecanisme de planificare, dezvoltarea rețelei urmează, în mod firesc, zonele cu potențial economic mai ridicat.

Astfel, anumite cartiere sau localități pot ajunge să concentreze un număr mare de farmacii, în timp ce alte comunități rămân insuficient deservite.

Acest fenomen nu este specific României și a fost întâlnit în numeroase state europene înainte de introducerea unor mecanisme de organizare a rețelei.

Cum contribuie criteriile?

Atunci când sunt bine construite, criteriile de înființare a farmaciilor comunitare pot încuraja dezvoltarea serviciilor farmaceutice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare.

Acestea pot contribui la:

●       extinderea rețelei în zone insuficient acoperite;

●       creșterea accesului populației la servicii farmaceutice;

●       susținerea investițiilor realizate în comunitățile locale;

●       menținerea continuității serviciilor pentru pacienți.

În acest fel, criteriile de înființare pentru farmacii devin un instrument de politică publică orientat spre interesul pacientului.

Ce ne arată experiența europeană?

Numeroase state membre ale Uniunii Europene utilizează combinații de criterii demografice și geografice pentru a organiza rețeaua farmaceutică.

Obiectivul este același peste tot: un echilibru între libertatea de a desfășura activități economice și responsabilitatea statului de a asigura accesul populației la servicii farmaceutice.

Nu există un model unic, însă experiența europeană demonstrează că planificarea rețelei poate contribui la reducerea dezechilibrelor și la o distribuție mai eficientă a serviciilor.

Un dialog necesar

Discuția despre criteriile de înființare a farmaciilor nu este despre limitarea dezvoltării pieței.

Este despre modul în care putem construi o rețea farmaceutică modernă, sustenabilă și orientată către nevoile pacienților, folosind soluții validate deja în numeroase state europene.

AFIE va continua să susțină această dezbatere și să promoveze soluții bazate pe bune practici, date și interesul public.