În 23 februarie 2021, FIP a lansat un ghid adresat farmaciștilor pentru sprijinirea pacienților în a-și asuma în mod responsabil autoîngrijirea (monitorizarea independentă a sănătății și luarea propriilor decizii cu privire la sănătatea lor și a celor apropiaţi), care a fost discutat în cadrul unui webinar online. Dacă nu ați reușit să participați atunci, puteți să vizualizați înregistrarea evenimentului prin accesarea acestui link. 

Scopul acestui ghid este de a oferi îndrumări relevante și concise despre autoîngrijire farmaciștilor, pe care să le transmită mai ușor pacienților. Totodată, își propune să ajute farmaciștii în a face față barierelor și provocărilor autoîngrijirii în diferite contexte, în timp ce se prezintă beneficiile optimizării autoîngrijirii și impactul acesteia asupra sistemelor de sănătate. 

În acest ghid sunt descrise câteva afecțiuni obișnuite, deseori gestionate prin autoîngrijire (durerea în gât, tulburările gastro-intestinale, durerile musculo-scheletice, febra la copii, sănătatea sexuală și dezinfecția) și posibile opțiuni de tratament.

Ghidul integral în limba engleză poate fi găsit aici, iar în cele ce urmează vom prezenta pe scurt câteva aspecte generale despre autoîngrijire, precum și câteva date de interes pentru farmaciști. 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește autoîngrijirea ca fiind „capacitatea indivizilor, familiilor și comunităților de a promova sănătatea, de a preveni bolile, de a menține sănătatea și de a face față bolilor și dizabilităților cu sau fără sprijinul unui furnizor de servicii medicale”.¹ Considerat „cel mai vechi tip de îngrijire”, autoîngrijirea reprezintă una dintre cele mai promițătoare abordări pentru îmbunătățirea sănătății și a calității vieții. 

Prin autoîngrijire, pacienții își asumă roluri active în gestionarea sănătății și bunăstării lor. De asemenea, aceasta încurajează furnizarea de servicii centrate pe pacient, care, în consecință, pot îmbunătăți rezultatele la nivel individual și în cadrul sistemului de sănătate.² Capacitatea unei persoane de a se concentra pe auto-îngrijire este adesea limitată de situația socio-economică, nivelul de educație în domeniul sănătății și accesul la sfaturile profesioniștilor.³

Farmaciștii sunt esențiali în susținerea și promovarea autoîngrijirii către pacienți și familiile acestora, fiind profesioniștii din domeniul sănătății cei mai ușor accesibili.⁴ Este foarte important ca farmaciștii să-și folosească cunoștințele și expertiza, pentru a îmbunătăți rezultatele în domeniul sănătății și economic.⁵ 

În decembrie 2021, OMS a lansat un document în care se discută despre intervențiile de autoîngrijire și clasificarea acestora. Aceste intervenții includ „medicamente de calitate însoțite de dovezi științifice, dispozitive medicale, diagnostice și/sau tehnologii digitale care pot fi furnizate total sau parțial în afara serviciilor formale de sănătate și care pot fi utilizate cu sau fără sprijinul unui profesionist în domeniul sănătății.6

Prin acest document OMS și-a propus să promoveze un limbaj ușor de înțeles și să creeze o legătură între cercetători, factorii de decizie politică și coordonatorii programelor de sănătate, delimitând cinci domenii cheie:

• Sintetizarea datelor și a informației din cercetare;
• Promovarea comunicării și susținerii;
• Efectuarea inventarelor naționale și analizarea contextului actual;
• Evidențierea nevoilor pe baza provocărilor identificate în sistemul de sănătate; 
• Crearea măsurilor operaționale pentru implementare.⁶

Intervențiile sunt grupate în jurul diferitelor profiluri de utilizator primar, inclusiv îngrijitori, personal din domeniul sănătății, coordonatori ai programelor de sănătate, factorii de decizie în domeniul sănătății și autoritățile de reglementare. 

Rolul cheie pe care farmaciștii îl pot juca în autoîngrijire este acela de susținere, promovare și supraveghere a intervențiilor de autoîngrijire la persoanele din comunitățile lor, cu scopul îmbunătățirii sănătății. Prin rolurile deținute, farmaciștii pot răspunde nevoilor oamenilor prin sprijinirea intervențiilor de autoîngrijire și ajutându-i să depășească provocările sistemului de sănătate. 

Matricea de autoîngrijire (self-care matrix = SCM) este un instrument important care ia în considerare cele patru „dimensiuni cardinale ale auto-îngrijirii”. SCM oferă diverse perspective pentru a permite farmaciștilor să înțeleagă mai bine persoana și factorii societății care influențează autoîngrijirea. Prin dobândirea acestor cunoștințe, farmaciștii vor putea să sprijine pacienții în maximizarea autonomiei lor și să susțină luarea deciziilor centrate pe persoană.

Cele patru dimensiuni cardinale ale autoîngrijirii⁷ sunt:

1. Activitățile de auto-îngrijire - reprezintă ansamblul de activități pe care le poate face fiecare pentru a-și menține sau îmbunătăți sănătatea fizică și bunăstarea. Aceste activități  se referă în mod direct la capacitatea persoanelor de a se îngriji în diferite situații. 
2. Comportamentele de auto-îngrijire - se referă la contextul grupurilor sociale și al indivizilor din împrejurimile imediate. Acestea analizează modul în care interacțiunile contribuie la adoptarea pe termen lung a obiceiurilor de autoîngrijire care să îmbunătățească sănătatea.
3. Contextul de autoîngrijire și dependența individuală de sprijin și resurse externe - subliniază gradul de interacţiune dintre un individ şi sistemul de sănătate, luând în considerare dependența de bază a individului de surse externe.
4. Mediul de autoîngrijire - face referire la politică, contextul social și de sănătate publică, mediul construit și chiar spațiile ecologice, cum ar fi parcuri și spațiile verzi.

Rolul farmaciștilor în susținerea autoîngrijirii

Farmaciștii sunt cei mai accesibili profesioniști din domeniul sănătății, care sunt plasați în mod convenabil în comunităților noastre, conferindu-le o poziție unică de a ajuta pacienții. Farmaciştii au fost şi continuă să fie în contact strâns cu membrii comunităţii lor, care fac parte din toate categoriile sociale. Astfel, au ocazia de a educa pacienţii cu privire la modalităţile eficiente de a gestiona afecţiuni minore și de a preveni bolile printr-o relație de încredere și loialitate. 

Farmaciştii sunt, de asemenea, bine pregătiţi pentru a le oferi pacienților sfaturi bazate pe dovezi științifice pentru o gamă largă de subiecte, inclusiv intervențiile pentru autoîngrijire și utilizarea medicamentelor fără prescripție medicală în tratamentul afecțiunilor minore.8,9

Această apropiere permite farmaciștilor să ofere servicii de asistență farmaceutică concentrându-se pe elementele cheie, managementul medicamentelor, comunicarea și coordonarea îngrijirii și educarea și instruirea pacientului.10

Politicile de sănătate publică ar trebui să reflecte mai proeminent beneficiile autoîngrijirii, în special demonstrând cum poate autoîngrijirea îmbunătăți sănătatea și bunăstarea în completare cu sistemele formale de asistență medicală. Autoritățile guvernamentale din domeniul sănătății pot promova autoîngrijirea prin furnizarea unor servicii de îngrijire primară eficiente și incluzive populației, în special prin intermediul farmaciilor comunitare, prin informații de calitate privind asistența medicală și acces ușor la serviciile de îngrijire preventivă și îngrijire suplimentară. 

Pe termen lung, sistemele vor beneficia de alocarea eficientă a resurselor între serviciile de îngrijire primară și cele de specialitate.

În ultimele decenii, farmacia a evoluat substanțial în moduri care ajută profesia să susțină autoîngrijirea. Cu toate acestea, mai sunt încă multe progrese de făcut. Un impediment mare este percepția asupra profesiei. Educația și formarea îmbunătățită este absolut necesară ca farmaciștii să vină în sprijinul pacienților în autoîngrijire. Progresul autoîngrijirii în farmacie va necesita un efort comun din partea mai multor regiuni și țări. Dezvoltarea profesiei de farmacist este, cu siguranță, un obiectiv comun pentru toți farmaciștii din întreaga lume. 

FIP își propune să motiveze profesioniștii din farmacie să susțină autoîngrijirea în farmacie, stabilind, de asemenea, și obiective măsurabile. FIP și-a unit recent forțele cu Global Self-Care Federation într-o declarație comună prin care evidențiază responsabilitățile farmaciștilor în eliberarea produselor de autoîngrijire, sprijinirea pacienților prin educație, participând la colaborări multidisciplinare și încurajând indivizii să facă alegeri proactive pentru sănătatea lor.

Asociația Farmaciilor Independente Ethica susține inițiativa FIP și își dorește să contribuie la susținerea autoîngrijirii în farmacie. 

În continuare vom detalia pe scurt cele 6 categorii abordate în acest ghid:

1. Durerea în gât este o afecțiune comună, iar farmaciștii pot juca un rol în identificarea simptomelor și gestionarea lor cu medicamente fără prescripție medicală și intervenții non-farmacologice. Pentru că durerea în gât este una dintre cele mai frecvente simptome care conduc la utilizarea nejustificată a antibioticelor, farmaciștii pot juca un rol important în screening-ul și trimiterea pacienților către medic, pe lângă educarea acestora și monitorizarea utilizării medicamentelor.
2. Tulburările gastrointestinale pot fi influențate de mai mulți factori ai stilului de viață, inclusiv dieta, stresul, și utilizarea anumitor tipuri de medicamente. Este important ca farmaciștii să ia în considerare acești factori când interacționează cu pacienții care prezintă astfel de simptome. Diferite medicamente fără prescripție medicală sunt disponibile pentru a trata simptomele legate de tulburările gastrointestinale, astfel farmaciștii având posibilitatea de a oferi sfaturi de încredere și acces la produse de autoîngrijire care pot oferi alinare celor afectați. 
3. Durerea musculo-scheletică reprezintă o problemă predominantă în comunitate, aceasta fiind una dintre cele mai frecvente interacțiunii cu farmacistul. La evaluarea potențialelor cauze și a caracteristicilor durerii, farmaciștii ar trebui să ia în considerare și aspecte ocupaționale și comportamentale. Diferite formulări de medicamente fără prescripție medicală sunt disponibile pentru farmaciști astfel încât aceștia să recomande cel mai potrivit tratament. 
4. Febra la copii este un simptom frecvent prezentat în farmaciile comunitare. Farmaciştii au un rol important în asigurarea și oferirea de ajutor pacienților și familiilor acestora. Vârsta, vaccinurile și episoadele de plâns recente sunt factori importanți care trebuie luați în considerare când se determină cel mai adecvat tratament sau necesitatea trimiterii la medic. În plus față de recomandările privind medicamentele, farmaciștii pot oferi consiliere privind alte subiecte legate de febră, cum ar fi metoda corectă de măsurare a temperaturii, opțiunile de hidratare și opțiuni non-farmacologice.
5. Sănătatea sexuală cuprinde diferite afecțiuni care variază în funcție de sex și vârstă. Farmaciştii trebuie să conducă conversații respectuoase, care uneori pot deveni dificile, și să ofere sfaturi bazate pe dovezi cu privire la subiecte confidențiale. De asemenea, pot să sfătuiască persoanele cu privire la utilizarea unei game largi de abordări de autoîngrijire pentru îmbunătățirea sănătății sexuale și practici sexuale mai sigure.
6. Dezinfecția este un aspect esențial în prevenirea bolilor transmisibile. Curățarea și dezinfecția ar trebui implementate și practicate în mod regulat, chiar și după pandemie și în sezoanele de vârf ale bolilor transmisibile, precum gripa. Pentru a sprijini dezinfecția, este important ca suprafețele și dispozitivele utilizate frecvent, să fie dezinfectate în mod regulat. Spălarea mâinilor este, de asemenea, o strategie importantă care ar trebui să fie înrădăcinată în rutina zilnică a farmaciștilor, și care ar trebui promovată în mod regulat pacienților, ca minimizare a riscului de transmitere a bolii. 

Referințe: 

1. World Health Organization. Self care for health. WHO Regional Office for South-East Asia: 2014. updated 2020. [accessed: 13 July 2021]. Available at: https://apps.who.int/iris/handle/10665/205887. 
2. World Health Organization. What do we mean by self-care? : 2021. updated 2021. [accessed: 13 July 2021]. Available at: https://www.who.int/reproductivehealth/self-care-interventions/definitions/en/. 
3. Walker RJ, Gebregziabher M, Martin-Harris B et al. Independent effects of socioeconomic and psychological social determinants of health on self-care and outcomes in Type 2 diabetes. Gen Hosp Psychiatry. 2014;36(6):662-8. [Cited: 22 November 2021]. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25103544/. 
4. Manolakis PG, Skelton JB. Pharmacists' contributions to primary care in the United States collaborating to address unmet patient care needs: the emerging role for pharmacists to address the shortage of primary care providers. Am J Pharm Educ. 2010;74(10):S7. [Cited: 14 July 2021]. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3058447/   
5. McCallian DJ, Cheigh NH. The pharmacist's role in self-care. J Am Pharm Assoc (Wash). 2002;42(5 Suppl 1):S40-1. [Cited: 24 July 2021]. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12296549/ 
6. World Health Organization. Classification of self-care interventions for health: a shared language to describe the uses of self-care interventions. Geneva: [Internet]. 2021. [Cited: 10 January 2022]. Available at: https://www.who.int/publications/i/item/9789240039469. 
7. El-Osta A. The self-care matrix: A unifying framework for self-care. SelfCare. 2019;10:38-56. [Cited: 14 July 2021]. Available at: https://selfcarejournal.com/article/the-self-care-matrix-a-unifying-framework-forself-care/. 
8. Gregory PA, Austin Z. How do patients develop trust in community pharmacists? Res Social Adm Pharm. 2021;17(5):911-20. [Cited: 15 July 2021]. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32814664/  
9. International Pharmacists Federation (FIP). Community pharmacists have a crucial role to play in responsible over-thecounter pain management [Internet]. 2021. updated 5 July 2021. [accessed: 19 July 2021]. Available at: https://www.fip.org/file/5007 
10. Alliance for Home Health Quality and Innovation. Improving Care Transitions Between Hospital and Home Health: A Home Health Model of Care Transitions [Internet]. 2014. updated 2020. [accessed: 19 July 2021]. Available at: http://ahhqi.org/images/uploads/AHHQI_Care_Transitions_Tools_Kit_r011314.pd. 

08.12.2021 - Asociația Farmaciilor Independente Ethica a transmis o amplă adresă comisiilor de specialitate din Camera Deputaților, cu o serie de propuneri și observații legate de Legea privind gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație (PL-x nr. 496/2021). 

Proiectul de lege (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?nr=496&an=2021) a fost inițiat de o serie de deputați și senatori și depus în Parlament în iunie anul curent. A fost adoptat în forma propusă de inițiatori de către Senat în octombrie, iar momentan se află în dezbatere în Camera Deputaților. Demersul este unul absolut necesar pentru România, în contextul în care, deși au avut loc dezbateri și întâlniri pe această temă, inclusiv cu reprezentanți ai AFIE, autoritățile nu au ajuns la vreun rezultat. În acest moment, legislația este ambiguă, nu oferă vreun cadru precis prin care deșeurile medicamentoase pot fi preluate de la populație, iar întreagă problemă este „pasată” direct farmaciilor comunitare, fără vreo susținere sau vreo clarificare. 

25 octombrie 2021: Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica a trimis în 22 octombrie o adresă către Camera Deputaților şi către Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, prin care solicită să nu se dea curs propunerii de modificare a Art. 575 din Legea nr. 95/2006, prin introducerea alin. (8), cu următorul cuprins:

“(8) Farmaciștii care sunt și cadre didactice în domeniu își pot desfășura activitate integrată, asociată activității didactice, în farmacii universitare, înființate de universitățile de medicină și farmacie acreditate, în condițiile legii. Având în vedere activitatea didactică desfășurată în farmaciile universitare, acestora nu li se aplică, în vederea autorizării de funcționare, prevederile criteriului demografic prevăzut la art. 12 alin. (1) din Legea farmaciei nr. 266/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare”

20.10.2021: Asociația Farmaciilor Independente Ethica subliniază necesitatea unei comunicări mai clare către populație a modului în care se efectuează testarea antigenică COVID-19 rapidă în farmacii. 

Farmaciștii au un rol deosebit de important în sistemul de sănătate, în prevenirea bolilor și în îmbunătățirea stării de sănătate a populației, cu atât mai mult în perioade dificile precum cea pe care o trăim acum. De aceea, s-au alăturat celor din prima linie care luptă împotriva SARS-COV-2, prin consiliere de calitate și prin testarea antigenică rapidă pe care o realizează mai nou în farmacii. 

Din păcate, ceea ce ar fi trebuit să constituie un ajutor calificat pentru sistemul sanitar și pentru pacienți, din lipsa unor informații corecte și prin lipsa de implicare a autorităților pentru a combate informațiile eronate, s-a transformat dintr-un demers salutar și util, într-o denigrare a profesiei de farmacist și a farmaciilor comunitare. 

În urma modului în care au fost preluate în mass-media comunicatele Ministerului Sănătății, s-a creionat, eronat, în mentalul populației că testarea este gratuită în farmacii, în orice condiții.

AFIE dorește să aducă o serie de lămuriri pentru populație, în care să sublinieze faptul că serviciul de testare rapidă este un proces care are loc în anumite condiții și este supus taxării, la fel ca și în cazul testării efectuate de către alți operatori din domeniul sanitar.

Tarifarea acestui serviciu nu este un mod de a mări veniturile ci, strict, de a acoperi costurile farmaciei provenite din asigurarea spațiului de testare și a actului de testare. Populația trebuie să știe că farmacia este obligată să îndeplinească anumite condiții pentru testarea antigenică rapidă pentru diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2 în baza ordinului MS nr. 644/2021, printre care: 

• efectuarea unui curs de instruire specifică pentru personalul farmaciei implicat în activitatea de testare
• încheierea unui contract cu un operator economic autorizat pentru transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor medicale
• amenajarea unei zone specifice pentru testare care trebuie să fie bine aerisită și să aibă o suprafață de cel puțin 4 mp (de asemenea, activitatea de testare poate avea loc și într-un cort sau cabină de testare în imediata vecinătate a farmaciei comunitare sau a oficinei comunitare rurale)
• achiziționarea de echipament de protecție pentru personalul implicat în activitatea de testare compus din: mască chirurgicală/FFP2/FFP3, vizieră sau ochelari de protecție, mănuși de examinare de unică folosință, halat de unică folosință.

De asemenea, farmaciștii trebuie să aloce un timp de cca 15 minute pentru fiecare testare, timp în care nu pot desfășura altă activitate. 

Legat de testele antigenice rapide folosite AFIE precizează că:

• în vederea testării (proces care se înregistrează la DSP), farmaciile utilizează exclusiv teste antigenice rapide pentru diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2 din nazofaringe
• testarea se realizează prioritar cu teste antigenice rapide preluate cu titlu gratuit de la Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București
• datorită modului în care a fost făcut instructajul în unele județe, aceste teste gratuite au fost alocate prioritar anumitor categorii de persoane,  respectiv persoanele contact sau cu suspiciune de infectare COVID

• testele gratuite nu pot fi oferite pacienților pentru autotestare acasă

• testele gratuite sunt oferite în stocuri limitate

Faptul că în presă serviciul de testare a fost prezentat ca fiind complet gratuit a dus la apariția unor situații conflictuale și la blocarea activității unor farmacii. În condițiile în care incidența COVID-19 este în continuă creștere și, ca atare, cererea de testări antigenice rapide este în continuă creștere, farmaciile ETHICA vor să prezinte câteva reguli pe care populația este bine să le cunoască pentru ca întreg procesul de testare să funcționeze ușor atât pentru pacient, cât și pentru farmaciști:

„Farmaciștii ETHICA vă sfătuiesc:

• Dacă doriți să efectuați un test rapid, programați-vă în prealabil
• Trebuie să știți că puteți aștepta, dacă la ora programată vor sosi pacienți cu indicație prioritară
• Deși testele sunt gratuite, serviciul de testare este unul tarifat, deci întrebați în prealabil care este costul acestui serviciu. Taxăm serviciul pentru a acoperi costurile generate de acesta. 
• Nu putem efectua un număr nelimitat de teste pe zi, ci doar în anumite intervale orare. Din nou, programarea este esențială. 
• Sperăm ca aceste reguli simple să fie înțelese și acceptate. Astfel vom reuși să oferim un serviciu de calitate și să venim cu adevărat în beneficiul dumneavoastră, al pacienților. 

Vă mulțumim!”

AFIE își reafirmă inițiativa farmaciilor de a fi în primele rânduri, în sprijinul comunității, în combaterea pandemiei de coronavirus și speră ca eforturile farmaciștilor să fie recepționate corect. Sperăm ca modul de desfășurare a procesului de testare antigenică rapidă din farmacii să fie înțeles corect și farmaciștii să fie susținuți în demersul lor de a veni în sprijinul pacienților și al autorităților în lupta împotriva pandemiei COVID-19.